Modernizarea Falezei Dunării din Galați nu a început în 2025 și nici nu este o idee apărută odată cu actuala administrație. Povestea este mult mai veche și începe, de fapt, cu o problemă mult mai gravă decât aspectul promenadei: instabilitatea terenului.
Astăzi, Faleza Dunării este un șantier. În iulie 2026 a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectul de modernizare, investiția având o valoare de peste 226 de milioane de lei și fiind finanțată prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Lucrările sunt programate să dureze doi ani.
Pentru a înțelege însă de unde a apărut proiectul actual și de ce Faleza a ajuns astăzi în centrul unei dispute privind arborii, spațiile verzi și betonarea unor suprafețe, trebuie să ne întoarcem cu mai bine de un deceniu în urmă.
Înainte de modernizare a existat o problemă: Faleza se mișca
În anii 2010, atenția publică a fost atrasă nu de pistele de biciclete, aleile pietonale sau amenajările peisagistice, ci de surpările de teren.
În februarie 2010, în zona „La Elice” a apărut o groapă de dimensiuni considerabile. Fenomenul a revenit în 2011, 2012 și 2013, iar în spațiul public a apărut denumirea devenită celebră: „Falezogaura”. În 2017, o intervenție de consolidare a permis redeschiderea circulației pe Bulevardul Marii Uniri în zona afectată.
Problema nu era doar una de suprafață.
În 2014, Primăria Galați a făcut publice concluziile unui studiu și ale unei expertize hidrogeotehnice realizate pentru zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul „La Elice” și zona blocurilor P. Documentația a fost realizată de specialiști ai Universității Tehnice de Construcții București și ai Academiei Române. Concluziile indicau existența mai multor fenomene care contribuiau la instabilitatea Falezei.
Una dintre observațiile prezentate atunci de specialiști era deosebit de importantă: în anumite zone fuseseră măsurate deplasări ale terenului, iar într-o altă zonă fusese identificat un plan de alunecare la mare adâncime.
Cu alte cuvinte, Faleza nu avea doar o problemă estetică.
Avea o problemă geotehnică.
Modernizarea exista deja pe hârtie
În perioada administrației lui Marius Stan, Primăria Galați a comandat documentații pentru modernizarea Falezei. Potrivit datelor publicate la acea vreme, municipalitatea a plătit firmei Caro Serv Com aproximativ 159.600 de lei pentru documentația tehnică aferentă modernizării, iar pentru un studiu geotehnic au fost plătiți alți aproximativ 6.700 de lei.
Numai că proiectul de modernizare nu putea fi pur și simplu pus în execuție.
A apărut problema esențială: înainte de modernizare era necesară consolidarea Falezei.
În 2015, Primăria anunța că intenționează să actualizeze un studiu de fezabilitate pentru consolidare realizat încă din anul 2000. Municipalitatea explica atunci că actualizarea era necesară deoarece, în cei 15 ani trecuți de la documentația inițială, structura Falezei se modificase semnificativ.
Aici apare una dintre cheile întregii povești.
Ideea de a transforma Faleza nu a apărut ca reacție la actualul șantier. Ea exista de ani de zile. Dar proiectele de modernizare s-au lovit constant de problema consolidării.
„Falezogaura” a schimbat ordinea priorităților
În 2014-2015, administrația locală se afla într-o situație complicată.
Pe de o parte exista un proiect de modernizare, cu alei, amenajări și funcțiuni noi.
Pe de altă parte, expertizele indicau probleme serioase de stabilitate.
Chiar și presa relata atunci paradoxul: municipalitatea avea pe hârtie un proiect de modernizare, dar Faleza avea nevoie mai întâi de lucrări de consolidare. În 2015, autoritățile estimau că pentru stabilizarea întregii zone ar fi fost nevoie de sume foarte mari, iar obținerea finanțării devenea principala problemă.
În același timp, „Falezogaura” continua să producă probleme. În 2017, lucrările executate în zona afectată au identificat inclusiv probleme legate de apă, canalizare și caverne existente sub pavajul de granit.
Așadar, istoria Falezei nu poate fi redusă la întrebarea „câți copaci se taie”.
Există o istorie tehnică mult mai veche, legată de apă, drenaj, canalizare, tasări, deplasări și stabilitatea terenului.
2020: proiectul intră într-o nouă etapă
Un moment important pentru proiectul care avea să ajungă în forma actuală este anul 2020.
La 5 august 2020, primarul Ionuț Pucheanu și președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, au semnat un acord de parteneriat pentru proiectul intitulat „Revitalizarea turismului din Galați, prin valorificarea durabilă a elementelor de patrimoniu cultural și natural de pe Faleza Dunării”.
Scopul era pregătirea documentației necesare pentru obținerea unei finanțări europene în perioada 2021-2027. La acel moment, proiectul era estimat la peste 15 milioane de euro.
Un an mai târziu, în iunie 2021, Primăria a lansat licitația pentru serviciile de proiectare. Proiectul era estimat atunci la aproximativ 100 de milioane de lei și urmărea transformarea Falezei într-o zonă care să combine promenada, activitățile sportive și valorificarea monumentelor.
Aici începe, practic, drumul administrativ către proiectul care se execută astăzi.
Din proiect turistic în proiect de regenerare urbană
În anii următori, documentația a continuat să fie pregătită și actualizată.
În 2023, Consiliul Local a aprobat documentația de actualizare a Planului Urbanistic Zonal pentru Faleza Dunării. Documentația urbanistică a fost ulterior rectificată în 2024.
În paralel, municipalitatea a mers și pe proiecte distincte pentru anumite zone ale Falezei. Un exemplu este Parcul „Elice”, pentru care Consiliul Local a aprobat în 2022 documentația de avizare a lucrărilor de intervenție. Proiectul prevedea amenajare peisagistică, alei, irigații, iluminat, mobilier urban și zone de umbrire.
Prin urmare, actuala transformare a Falezei nu este rezultatul unei singure decizii luate într-un singur mandat.
Este rezultatul unei succesiuni de studii, proiecte, documentații urbanistice, tentative de finanțare și intervenții locale derulate de mai multe administrații.
2025: proiectul ajunge la licitația pentru execuție
În iunie 2025, Primăria Galați a anunțat lansarea licitației pentru contractul de proiectare și execuție al proiectului „Revitalizarea turismului în Galați, prin valorificarea durabilă a elementelor de patrimoniu cultural și natural de pe Faleza Dunării”.
Valoarea estimată a contractului era de aproximativ 165,6 milioane de lei fără TVA. Durata prevăzută era de trei luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție.
În septembrie 2025, municipalitatea a anunțat atribuirea contractului, cu o valoare de 200 de milioane de lei, asocierii conduse de Tancrad. Proiectul include piste pentru biciclete și alergare, alei pietonale, puncte de belvedere, amenajări peisagistice, spații pentru evenimente, loc de joacă, skate park, zonă pentru animale de companie, mobilier urban și sistem de irigații.
2026: proiectul trece de la documente la șantier
În iulie 2026, administrația locală a semnat ordinul de începere a lucrărilor.
Valoarea totală anunțată a investiției depășește 226 de milioane de lei, iar finanțarea vine prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Faleza vizată are peste 3,5 kilometri, iar lucrările sunt programate pentru o perioadă de doi ani.
Acesta este momentul în care disputa veche despre Faleză intră într-o nouă etapă.
Pentru că ceea ce până acum exista în studii, planșe, hotărâri de Consiliu Local și documentații tehnice începe să fie transformat fizic.
De aici începe adevărata dezbatere
Privită în retrospectivă, istoria Falezei arată că două probleme diferite au ajuns să se întâlnească în același proiect.
Prima este problema tehnică, veche de decenii: instabilitatea terenului, apa, canalizarea, tasările și necesitatea consolidării.
A doua este problema urbanistică și peisagistică: cum trebuie să arate Faleza după modernizare și cât din actualul caracter al zonei trebuie păstrat.
Prima problemă explică de ce Faleza are nevoie de intervenții. A doua explică de ce proiectul actual provoacă dezbateri. Și este important să nu le confundăm.
Faptul că Faleza are probleme tehnice reale nu înseamnă automat că orice soluție de amenajare este optimă. La fel, faptul că există o dezbatere legitimă despre arbori și spații verzi nu înseamnă că problemele tehnice ale Falezei pot fi ignorate.
De aceea, întrebarea corectă pentru Galați nu este dacă Faleza trebuie sau nu modernizată.
Faleza trebuie să fie sigură și trebuie să fie modernizată. Întrebarea este, însă, cum.
Cât din vegetația matură poate fi păstrată? Cât spațiu verde va exista după finalizarea lucrărilor? Cum sunt tratate problemele de drenaj și stabilitate? Ce lucrări sunt de consolidare și ce lucrări sunt de amenajare? Și, mai ales, cum va arăta Faleza nu în ziua inaugurării, ci peste 10, 20 sau 30 de ani?
Acestea sunt întrebările care merită puse acum. Pentru că povestea Falezei Dunării nu a început cu primul excavator din 2026. A început cu mult înainte, când orașul a descoperit că sub promenada pe care gălățenii o considerau una dintre cele mai importante zone ale orașului există o problemă pe care nu o mai putea amâna.
De la „Falezogaura” la actualul șantier au trecut 16 ani. Iar ceea ce se construiește astăzi, în 2026, este rezultatul tuturor acestor ani de studii, proiecte, intervenții și decizii administrative.
