Modernizarea Falezei Dunării din Galați continuă să provoace dezbateri aprinse. În centrul disputei se află modul în care proiectul tratează spațiile verzi și arborii existenți, dar și felul în care autoritățile și susținătorii proiectului comunică public despre lucrări.
Recent, pe un grup local de Facebook a apărut o postare anonimă prin care gălățenii erau îndemnați să susțină lucrările de modernizare. Mesajul pornea de la ideea că „Faleza nu înseamnă pădure și boscheți” și susținea că proiectul îndeplinește condițiile legale și trebuie continuat pentru a nu pierde finanțarea europeană.
Postarea nu oferea însă informații despre identitatea autorului. Într-un subiect atât de sensibil pentru oraș, caracterul anonim al mesajului ridică o întrebare legitimă: este vorba despre opinia unui simplu cetățean sau despre o poziție asumată de persoane implicate politic în susținerea proiectului?
Nu există, din informațiile disponibile public, suficiente elemente pentru a afirma că mesajul a fost redactat sau coordonat de PSD Galați ori de reprezentanții administrației locale. Tocmai de aceea, o asemenea acuzație trebuie separată de ceea ce poate fi verificat.
Ce contestă, de fapt, criticii proiectului
Disputa nu este, în esență, despre modernizare versus lipsa modernizării.
Cei care critică actuala soluție nu susțin că Faleza ar trebui să rămână într-o stare neîngrijită. Argumentul lor este că modernizarea poate fi făcută și prin păstrarea unei părți cât mai importante din vegetația matură existentă.
În dezbaterea publică au fost invocați 699 de arbori sănătoși despre care criticii proiectului susțin că ar urma să fie eliminați. Pentru aceștia, problema este una simplă: arborii existenți ar trebui, pe cât posibil, integrați în noua amenajare, astfel încât Faleza să rămână un spațiu accesibil și atractiv, dar să ofere în continuare umbră și confort în timpul verilor tot mai călduroase.
O altă critică vizează suprafața de spațiu verde care ar urma să fie modificată în cadrul proiectului. Potrivit contestatarilor, peste două hectare de spațiu verde ar urma să fie transformate pentru amenajarea unor alei și infrastructuri dedicate bicicletelor, rolelor și alergării.
Susținătorii proiectului pot avea, evident, o perspectivă diferită: o Faleză modernă presupune infrastructură nouă, circulație mai bună pentru pietoni și bicicliști și o reorganizare a spațiului existent.
Problema importantă este ca fiecare dintre aceste poziții să fie susținută prin date, documente și argumente tehnice.
O dezbatere în care contează argumentele, nu etichetele
Faptul că o postare de susținere a proiectului este anonimă nu demonstrează, în sine, că ea reprezintă poziția administrației locale sau a unui partid politic.
La fel, existența unor opinii critice nu demonstrează automat că întregul proiect este greșit. O dezbatere publică serioasă ar trebui să permită ambele perspective.
Cei care susțin proiectul ar trebui să explice de ce soluția aleasă este necesară, care sunt avantajele ei pentru oraș, ce se întâmplă cu arborii existenți și cum va fi compensată reducerea spațiilor verzi, dacă aceasta va avea loc.
Cei care contestă proiectul ar trebui, la rândul lor, să prezinte soluții alternative concrete: cum poate fi modernizată Faleza, unde pot fi amplasate pistele și aleile și câți dintre arborii existenți pot fi păstrați.
În cele din urmă, interesul public ar trebui să fie mai important decât disputa politică.
Comentariile închise alimentează suspiciunile
Un alt aspect care merită discutat este faptul că, ulterior, comentariile la postarea respectivă au fost dezactivate.
Într-un subiect care privește un proiect public important și care a generat deja opinii contradictorii, dialogul deschis ar fi de preferat. Desigur, administratorul unei pagini sau al unui grup are dreptul să stabilească reguli pentru comentarii și să elimine mesajele care încalcă aceste reguli.
Dar dezactivarea completă a comentariilor poate alimenta suspiciunea că autorul nu dorește o dezbatere publică.
Pentru un proiect finanțat din fonduri publice și europene, comunicarea transparentă ar trebui să fie o prioritate.
Galațiul are nevoie de o Faleză modernă, dar și de o dezbatere matură
Este perfect legitim ca gălățenii să își dorească o Faleză modernă. Este la fel de legitim ca alți gălățeni să se teamă că modernizarea ar putea duce la pierderea unei părți importante din vegetația matură și din caracterul actual al zonei.
Cele două poziții nu sunt incompatibile.
O Faleză modernă nu trebuie definită exclusiv prin numărul de metri pătrați de pavaj, piste sau alei construite. În același timp, păstrarea arborilor și a spațiilor verzi nu înseamnă că zona trebuie lăsată în starea actuală.
Întrebarea esențială este dacă proiectul poate reuși să le ofere gălățenilor pe amândouă: infrastructură modernă și un spațiu verde funcțional.
De aceea, înainte de transformarea definitivă a zonei, ar fi util ca administrația locală să prezinte public, cât mai clar, situația arborilor: câți există, câți vor fi păstrați, câți vor fi transplantați, câți vor fi eliminați și ce arbori vor fi plantați ulterior. La fel de important este să fie explicată suprafața exactă de spațiu verde afectată și suprafața care va exista după finalizarea lucrărilor.
O asemenea prezentare ar putea muta discuția de la acuzații și postări anonime la ceea ce contează cu adevărat: documente, cifre și soluții.
Faleza Dunării aparține orașului și locuitorilor săi. Tocmai de aceea, indiferent dacă cineva susține sau contestă actualul proiect, dezbaterea ar trebui să se poarte public, argumentat și civilizat.
Iar criteriul final ar trebui să fie simplu: cum va arăta și cum va putea fi folosită Faleza peste 10, 20 sau 30 de ani, nu doar cum va arăta la inaugurarea lucrărilor.
