Black Sea AI Gigafactory nu este un proiect apărut în 2026, odată cu anunțul privind căutarea unui investitor. Ideea este mai veche și trebuie privită în contextul cursei europene pentru infrastructură de inteligență artificială.
România a început să își construiască această candidatură încă din perioada în care Uniunea Europeană pregătea o nouă generație de infrastructuri de calcul pentru dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială.
Ideea exista încă din 2024
Potrivit unui document de sinteză publicat ulterior de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), proiectul denumit Black Sea AI Hub/Gigafactory se afla deja în stadiu de concept la finalul anului 2024.
Obiectivul era ca România să atragă o infrastructură de calcul de mare putere și să se poziționeze ca un hub regional pentru inteligență artificială, cu posibilitatea de a deservi nu doar România, ci și state din regiunea Mării Negre.
Proiectul avea să capete însă o nouă dimensiune în 2025, odată cu lansarea la nivel european a inițiativei pentru gigafabrici de inteligență artificială.
De ce a început Europa să vorbească despre „gigafabrici” AI
În februarie 2025, Comisia Europeană a lansat InvestAI, o inițiativă prin care urmărea mobilizarea a până la 200 de miliarde de euro pentru investiții în inteligență artificială.
Din această sumă, o facilitate de 20 de miliarde de euro era destinată sprijinirii unor gigafabrici AI – infrastructuri informatice de dimensiuni foarte mari, dedicate dezvoltării și antrenării modelelor avansate de inteligență artificială.
Spre deosebire de centrele de date obișnuite, aceste proiecte sunt gândite în jurul unor cantități uriașe de putere de calcul, procesoare specializate pentru AI, sisteme de stocare și rețele de comunicații de mare capacitate.
În acest context trebuie înțeles și proiectul propus de România.
România și-a anunțat candidatura în iunie 2025
Pe 24 iunie 2025, Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat oficial că România candidează pentru găzduirea unui Black Sea AI Gigafactory.
ADR vorbea atunci despre o investiție de aproximativ 5 miliarde de dolari și despre transformarea României într-un centru regional de calcul de înaltă performanță.
Conceptul era prezentat ca o infrastructură destinată nu doar României, ci și Republicii Moldova, Ucrainei și Turciei, într-o regiune în care accesul la infrastructură AI de mare putere era considerat strategic.
Așadar, la acel moment nu exista o gigafabrică ce urma să fie construită imediat în România. Exista o candidatură pentru găzduirea unui astfel de proiect european.
Proiectul românesc a intrat într-o competiție europeană
Interesul pentru astfel de infrastructuri a fost foarte mare.
În iunie 2025, Comisia Europeană a anunțat că primise 76 de expresii de interes pentru dezvoltarea unor AI Gigafactories, provenite din 16 state membre și vizând 60 de amplasamente.
Aceste proiecte urmau să reprezinte infrastructuri de calcul și stocare la scară foarte mare, capabile să susțină dezvoltarea, antrenarea și utilizarea unor modele AI avansate.
România încerca, prin candidatura Black Sea AI Gigafactory, să intre în această cursă.
De ce au fost alese Cernavodă și Doicești
În etapa următoare, conceptul românesc a fost conturat în jurul a două locații.
Prima este Cernavodă, unde avantajul principal este accesul la infrastructura energetică asociată centralei nucleare și la rețelele de transport al energiei.
A doua este Doicești, în județul Dâmbovița, unde România dezvoltă separat proiectul reactoarelor modulare mici (SMR).
Planul prezentat ulterior de autorități a împărțit proiectul în două etape: Cernavodă ca Faza I și Doicești ca Faza II.
Această alegere arată de ce energia este una dintre componentele esențiale ale proiectului. O infrastructură AI de asemenea dimensiune nu poate fi tratată doar ca un proiect IT: are nevoie de cantități foarte mari de electricitate, de infrastructură de rețea și de centre de date capabile să funcționeze continuu.
România a trecut de la candidatură la pregătirea proiectului
La sfârșitul lunii noiembrie 2025, proiectul a intrat într-o nouă etapă la nivel guvernamental.
Guvernul a aprobat un memorandum prin care Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor au primit roluri în coordonarea implementării proiectului Black Sea AI Gigafactory.
În acel moment, proiectul era estimat la aproximativ 4–5 miliarde de euro și era prevăzută o capacitate de peste 100.000 de acceleratoare AI, în cele două locații.
Este momentul în care proiectul începe să capete forma cunoscută astăzi: o infrastructură AI de mari dimensiuni, legată de energie, centre de date și conectivitate.
Ce s-a întâmplat în 2026
În aprilie 2026, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul tehnic al ADR, au lansat o Expresie de Interes (EOI) pentru identificarea și preselectarea unui lider de consorțiu.
Este un pas important, dar trebuie interpretat corect. Documentul oficial precizează că procedura reprezintă, în această etapă, o consultare inițială a pieței și un proces de preselectare. România nu solicita încă un proiect tehnic final, o componență definitivă a consorțiului, o structură finală de investiții sau angajamente ferme de finanțare.
Mai mult, participanților li s-a cerut să propună un concept orientativ care să pornească de la o primă etapă de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI echivalente.
Asta este important deoarece arată diferența dintre ținta finală prezentată pentru proiect și ceea ce era efectiv solicitat în etapa de piață din 2026.
Ce înseamnă, de fapt, proiectul în acest moment
Privit cronologic, Black Sea AI Gigafactory a trecut prin mai multe etape:
2024: conceptul începe să fie conturat la nivelul autorităților române.
Februarie 2025: Uniunea Europeană lansează InvestAI și anunță mecanismul destinat gigafabricilor AI.
Iunie 2025: România își anunță oficial candidatura pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory.
Noiembrie 2025: Guvernul începe să stabilească mecanismele naționale de coordonare a proiectului.
2026: România trece la identificarea unui lider de consorțiu și la structurarea concretă a proiectului.
Prin urmare, anunțul din 2026 privind căutarea investitorilor nu reprezintă nașterea proiectului. Este o etapă ulterioară dintr-un proces început cu cel puțin un an înainte.
De ce contează această diferență
În jurul proiectului au apărut deja cifre foarte mari: 4–5 miliarde de euro, peste 100.000 de acceleratoare AI și până la 1.500 MW.
Aceste cifre descriu amploarea avută în vedere pentru proiect, nu înseamnă că România are deja construită infrastructura, că investiția privată este contractată sau că toate componentele tehnice sunt definitiv stabilite.
Chiar documentul oficial al EOI arată că proiectul se afla încă într-o etapă de dezvoltare și structurare.
De aceea, întrebarea relevantă nu mai este dacă România „a anunțat” o gigafabrică AI. Acest lucru s-a întâmplat deja.
Întrebarea este dacă proiectul propus va reuși să treacă de la candidatură și concept la investiție concretă.
De la proiect european la investiție românească
Povestea Black Sea AI Gigafactory este, în fond, povestea încercării României de a profita de o schimbare majoră în infrastructura tehnologică europeană.
Europa caută să își mărească propriile capacități de calcul AI și să reducă dependența de infrastructura concentrată în afara continentului. Pentru acest obiectiv, Comisia Europeană a construit inițiativa InvestAI și mecanismele pentru dezvoltarea gigafabricilor.
România încearcă să ocupe un loc în această nouă infrastructură europeană printr-un proiect legat de două dintre cele mai importante resurse necesare pentru AI la scară mare: energia și puterea de calcul.
Cernavodă și Doicești sunt, astfel, mai mult decât două puncte pe hartă. Ele reprezintă încercarea de a lega infrastructura energetică existentă și proiectele energetice viitoare de una dintre cele mai rapide dezvoltări tehnologice ale momentului.
Dar până la o gigafabrică funcțională mai există pași importanți: alegerea consorțiului, structura investiției, finanțarea, proiectarea tehnică, infrastructura energetică și de conectivitate, autorizarea și evaluarea impactului asupra mediului.
Black Sea AI Gigafactory nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui proiect care a evoluat de la o idee prezentată la nivel european în 2025 la o inițiativă pe care România încearcă acum să o transforme într-o investiție reală.
