Concursul pentru ocuparea funcției de manager al Institutului Național al Patrimoniului (INP) a fost suspendat de Curtea de Apel București, într-un moment în care Ministerul Culturii pregătește o reorganizare amplă a sistemului de protejare a patrimoniului cultural.
Potrivit informațiilor publicate la 12 august 2026, instanța a intervenit asupra procedurii de concurs în urma unei contestații susținute de organizații active în domeniul patrimoniului. Decizia este importantă nu doar pentru procedura de ocupare a funcției de manager, ci și pentru că apare exact în perioada în care Ministerul Culturii propune o nouă arhitectură instituțională pentru protejarea patrimoniului.
Informația privind hotărârea instanței a fost relatată de presa de specialitate, iar dosarul indicat public pentru verificarea situației se află pe rolul Curții de Apel București. Portalul instanței nu a putut fi accesat automat la momentul documentării, astfel încât detaliile juridice complete ale hotărârii trebuie verificate direct în dosarul instanței.
De ce este important concursul pentru conducerea INP
Institutul Național al Patrimoniului este una dintre instituțiile centrale ale sistemului românesc de protejare a patrimoniului cultural. Activitatea sa acoperă domenii precum patrimoniul imobil, patrimoniul mobil, patrimoniul imaterial și patrimoniul digital.
În prezent, instituția este condusă interimar de Valeria Oana Zaharia, potrivit informațiilor oficiale publicate de INP. Structura de conducere include, între alții, directori responsabili de monumente istorice, patrimoniu digital, programe și metodologii.
Problema concursului depășește astfel numirea unei singure persoane. Candidatul pentru conducerea institutului ar urma să gestioneze o instituție aflată chiar în centrul unei schimbări de arhitectură administrativă.
Ministerul Culturii a solicitat, în cadrul procedurii de selecție, o viziune asupra dezvoltării și reorganizării instituției. În același timp, documentul ministerial privind noua arhitectură a patrimoniului propune redistribuirea unor atribuții către structuri centrale și regionale.
Un concurs pentru o instituție al cărei rol se schimbă
Aceasta este principala contradicție semnalată de specialiștii care contestă actuala procedură.
Ștefan Bâlici, fost manager al INP și în prezent președintele Ordinului Arhitecților din România, a criticat public modul în care a fost construit concursul. În perioada în care a condus institutul, între 2016 și 2022, Bâlici a coordonat inclusiv mecanismele de finanțare pentru patrimoniul imobil și proiecte legate de protejarea monumentelor istorice.
În centrul disputei se află faptul că noua arhitectură instituțională a Ministerului Culturii prevede mutarea unor funcții exercitate în prezent de INP către alte structuri.
Potrivit documentelor prezentate de Minister, nivelul regional ar urma să fie organizat prin 12 Inspectorate Regionale ale Patrimoniului, care ar prelua inclusiv funcții de teren ale direcțiilor județene și expertiza tehnică aflată în prezent la INP.
Pentru contestatarii proiectului, această redistribuire ridică o întrebare simplă: dacă principalele atribuții ale institutului sunt transferate, ce rol va mai avea viitorul manager al INP?
Ministerul susține că reforma este necesară
Ministerul Culturii argumentează că actualul sistem este fragmentat și că structura serviciilor deconcentrate a rămas în mare parte neschimbată timp de decenii.
În documentele de prezentare a reformei sunt prevăzute trei niveluri principale: un nivel central, unul regional și unul județean. La nivel central ar urma să funcționeze o Direcție Generală Patrimoniu Cultural, iar la nivel regional cele 12 structuri teritoriale. La nivel județean ar urma să existe inspectori de patrimoniu care să asigure verificările în teren și relația cu autoritățile locale.
Ministerul afirmă că proiectul nu urmărește pur și simplu eliminarea instituțiilor existente, ci o transformare structurală a sistemului. În bilanțul publicat în iunie, ministerul prezenta noua arhitectură drept o reformă menită să consolideze protejarea patrimoniului.
Conflictul se mută acum în instanță
Suspendarea concursului introduce însă o problemă juridică suplimentară într-un proces administrativ deja controversat.
Ministerul Culturii a anunțat în iulie că urmărește ca ocuparea posturilor de conducere din instituțiile culturale să se facă prin concurs și că interimatul trebuie să rămână o soluție excepțională. În același comunicat, ministerul menționa că Institutul Național al Patrimoniului se află printre instituțiile unde interimatul s-a prelungit semnificativ.
Prin urmare, situația INP are două componente care se suprapun: necesitatea unei conduceri stabile și reorganizarea profundă a instituției.
Ce urmează
Din punct de vedere administrativ, Ministerul Culturii trebuie să țină cont de situația creată de hotărârea instanței și de eventualele căi de atac. Din punct de vedere al reformei, proiectul de reorganizare se află într-o etapă în care consultarea și clarificarea atribuțiilor sunt esențiale.
Miza nu este doar cine va conduce INP. Miza este dacă România va reuși să reorganizeze sistemul fără să piardă expertiza acumulată în instituțiile existente.
În patrimoniu, transferul unei atribuții de la o instituție la alta nu înseamnă automat transferul competenței. Pentru ca reforma să funcționeze, trebuie stabilite clar responsabilitățile, personalul, arhivele, proiectele în derulare, finanțările și răspunderea pentru deciziile luate.
Iar exact aceste întrebări vor deveni decisive pe măsură ce proiectul de reformă va avansa.
