Libertatea de exprimare și dreptul de a informa publicul pot fi afectate nu doar prin cenzură directă, ci și prin procese costisitoare intentate cu scopul de a intimida. Aceste acțiuni sunt cunoscute la nivel european sub denumirea de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation).
În astfel de cazuri, persoane sau organizații cu resurse financiare importante deschid procese împotriva jurnaliștilor, activiștilor sau organizațiilor civice, solicitând adesea despăgubiri foarte mari. Chiar dacă multe dintre aceste cereri sunt respinse sau despăgubirile sunt reduse de instanțe, simpla existență a litigiului poate genera costuri ridicate și poate descuraja investigațiile de interes public.
Pentru a limita acest fenomen, Uniunea Europeană a adoptat în 2024 Directiva Anti-SLAPP, care stabilește mecanisme de protecție împotriva acțiunilor judiciare vădit neîntemeiate sau abuzive în cauzele cu element transfrontalier. Statele membre au avut termen până la 7 mai 2026 pentru transpunerea directivei în legislația națională.
În România, Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege în iunie 2025, iar Guvernul l-a transmis Parlamentului în februarie 2026. Proiectul prevede posibilitatea respingerii rapide a unor cereri considerate vădit neîntemeiate, acordarea de despăgubiri persoanelor afectate și sancționarea reclamanților care folosesc în mod abuziv instanțele.
Organizația ActiveWatch și alte ONG-uri au propus amendamente pentru consolidarea protecției jurnaliștilor și a societății civile, argumentând că fenomenul SLAPP reprezintă o amenințare pentru dezbaterea publică și pentru accesul cetățenilor la informații de interes general.
