Un zăcământ mineral din Baia Sprie a devenit primul sit din România inclus în lista internațională a patrimoniului geologic recunoscut de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS). Recunoașterea, anunțată la 6 noiembrie 2026, reprezintă o nouă confirmare a valorii științifice a Munților Gutâi și susține demersurile de înființare a Geoparcului Internațional UNESCO Gutâi-Maramureș, un proiect care urmărește să reunească patrimoniul geologic, natural și cultural al zonei într-un teritoriu cu administrare și dezvoltare integrată.
Proiectul, demarat oficial în octombrie 2024, are ca obiectiv pregătirea candidaturii pentru includerea în Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO. Teritoriul propus cuprinde 13 unități administrativ-teritoriale din județul Maramureș, de la Baia Mare, Baia Sprie și Cavnic până la comunitățile rurale din zona Gutâi.
Baia Sprie, primul sit geologic din România recunoscut de IUGS
Zăcământul hidrotermal de la Baia Sprie a fost inclus în programul „The Third 100 IUGS Geological Heritage Sites”, care reunește 100 de situri geologice considerate remarcabile la nivel mondial pentru valoarea lor științifică și importanța în înțelegerea istoriei Pământului.
Lista a fost prezentată în noiembrie 2026, în Portugalia, în cadrul unui eveniment organizat la Geoparcul Algarvensis, la care au participat 156 de specialiști din 49 de țări.
Zăcământul de la Baia Sprie se remarcă printr-o diversitate mineralogică deosebită. Potrivit documentației prezentate de echipa proiectului, aici au fost identificate aproximativ 100 de minerale, dintre care șase au fost descrise pentru prima dată în lume în acest loc.
Zona are și o istorie îndelungată a exploatării miniere. Zăcământul este menționat în literatura de specialitate încă din 1774, iar între 1774 și 2025 a făcut obiectul a 107 lucrări științifice. Tot aici se găsește unul dintre cele mai lungi filoane hidrotermale din Europa, cu o lungime de peste cinci kilometri.
Un element cunoscut al acestui teritoriu este și Lacul Albastru, format prin prăbușirea unei vechi galerii miniere. Culoarea sa neobișnuită este legată de compoziția minerală a apei.
Propunerea de includere a sitului în lista IUGS a fost elaborată de o echipă de geologi formată din Marinel Kovacs, Alexandru Szakács, Ágnes Gál și Ioan Denuț, specialiști implicați și în proiectul viitorului geoparc.
Este important de precizat că recunoașterea IUGS este distinctă de desemnarea UNESCO. Ea confirmă valoarea științifică internațională a sitului, dar nu înseamnă că întregul Geoparc Gutâi-Maramureș a primit deja statutul de Geoparc Internațional UNESCO.
Un teritoriu care reunește 13 localități
Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș urmărește să valorifice un teritoriu în care istoria vulcanică, patrimoniul minier, biodiversitatea și tradițiile locale formează un ansamblu cu potențial științific, educațional și turistic.
Teritoriul propus cuprinde municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Cavnic, Seini și Tăuții-Măgherăuș, precum și comunele Băiuț, Botiza, Budești, Cicârlău, Desești, Poienile Izei, Ocna Șugatag și Șișești.
Această structură este relevantă deoarece geoparcul nu este conceput doar ca o destinație turistică, ci ca un proiect teritorial în care localitățile participante colaborează pentru protejarea și valorificarea patrimoniului.
Parteneriatul de implementare reunește Consiliul Județean Maramureș, Universitatea din București, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.
Educația și comunitățile locale, parte din proiect
Pregătirea unui geoparc UNESCO presupune mai mult decât inventarierea unor formațiuni geologice. Un criteriu important îl reprezintă capacitatea teritoriului de a transforma patrimoniul natural și cultural într-o resursă pentru educație și dezvoltare durabilă.
În 2026, în zona viitorului geoparc au fost desfășurate mai multe activități în această direcție.
Un exemplu este proiectul „Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș”, derulat timp de șase luni și încheiat în septembrie 2026. Activitățile au fost organizate în jurul a cinci teme – Oameni, Apă, Foc, Lemn și Timp – și au urmărit apropierea participanților de patrimoniul natural și cultural al regiunii.
O altă inițiativă a fost Școala de Vară „Geodiversitate în Maramureș”, desfășurată în perioada 31 august – 4 septembrie 2026. Elevii au participat la activități de teren, experimente și ateliere prin care au descoperit mineralogia, petrografia, geologia și biodiversitatea zonei.
Tot în cadrul proiectului a fost realizată o colecție virtuală cu 16 eșantioane de roci reprezentative pentru teritoriul geoparcului. Fiecare eșantion a fost fotografiat și însoțit de informații despre vârstă și proveniență, urmând ca resursa digitală să ajungă în școlile din cele 13 localități participante.
Aceste inițiative arată că pregătirea candidaturii presupune și construirea unei legături între patrimoniul geologic și comunitățile care trăiesc în acest teritoriu.
Un cadru legislativ în curs de clarificare
Un alt element important pentru viitorul geoparcurilor din România este cadrul legislativ. În aprilie 2026, Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.
Potrivit Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, modificarea urmărește clarificarea statutului geoparcurilor în concordanță cu Programul UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale.
Demersul a fost susținut de Comisia Națională a României pentru UNESCO și de Forumul Național al Geoparcurilor din România. Necesitatea unei definiții adecvate este legată de specificul acestor teritorii, în care patrimoniul geologic trebuie valorificat împreună cu cel natural și cultural, prin proiecte care implică administrația și comunitățile locale.
Clarificarea cadrului juridic este relevantă pentru proiecte precum Gutâi-Maramureș, deoarece statutul unui geoparc presupune mecanisme de cooperare, responsabilități și o strategie de administrare pe termen lung.
Ce urmează pentru Geoparcul Gutâi-Maramureș
Obiectivul proiectului este pregătirea documentației și a candidaturii pentru statutul de Geoparc Internațional UNESCO, cu orizontul anului 2027. Calendarul publicat anterior de Muzeul Județean de Mineralogie indica pregătirea depunerii candidaturii spre finalul anului 2027.
Obținerea statutului nu este automată. Dosarul trebuie să demonstreze valoarea internațională a patrimoniului geologic, existența unei structuri de management funcționale, implicarea comunităților și capacitatea de a dezvolta activități de conservare, educație și dezvoltare durabilă.
Pentru Maramureș, miza proiectului depășește recunoașterea internațională a unor formațiuni geologice. Este vorba despre construirea unui model de cooperare între 13 localități, instituții științifice, administrație și comunități, prin care patrimoniul regiunii să devină o resursă pe termen lung.
Includerea zăcământului de la Baia Sprie în lista IUGS adaugă un argument științific important acestui demers. Rămâne însă ca pregătirea teritoriului, organizarea administrativă și implicarea comunităților să susțină pasul următor: candidatura pentru rețeaua geoparcurilor mondiale UNESCO.
