Un studiu amplu realizat de Centrul de Cercetare a Îmbătrânirii din cadrul prestigiosului Institut Karolinska din Suedia aduce noi dovezi în sprijinul ideii că alimentația influențează ritmul îmbătrânirii. Timp de 15 ani, cercetătorii au urmărit peste 2.400 de adulți suedezi în vârstă, analizând impactul obiceiurilor alimentare asupra stării lor de sănătate pe termen lung.
Rezultatele sunt grăitoare: participanții care au urmat o dietă sănătoasă și echilibrată au dezvoltat mai lent afecțiuni cronice, în comparație cu cei care au consumat preponderent alimente cu potențial inflamator – precum carne procesată, cereale rafinate sau băuturi îndulcite cu zahăr. Acestea din urmă sunt cunoscute pentru faptul că favorizează o inflamație cronică de grad scăzut, un factor de risc major în apariția bolilor multiple.
Potrivit cercetătorilor, multimorbiditatea – adică prezența mai multor boli cronice în același timp – este una dintre cele mai mari provocări ale îmbătrânirii. Aceasta nu doar că afectează calitatea vieții, dar crește riscul de dizabilitate, spitalizare și deces prematur.
Deși nu este o noutate faptul că dieta influențează apariția bolilor, acest studiu subliniază un aspect esențial: modul în care ne hrănim afectează inclusiv ritmul îmbătrânirii biologice, nu doar sănătatea imediată.
Cercetătorii au analizat patru modele alimentare bine documentate:
– Dieta MIND, concepută pentru protejarea funcției cognitive;
– Indicele alternativ de alimentație sănătoasă, bazat pe alimente asociate cu un risc mai mic de boli cronice;
– Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, ulei de măsline și pește;
și, în contrast, o dietă inflamatorie, bogată în produse procesate și zahăr adăugat.
Primele trei modele s-au dovedit a fi asociate cu o acumulare mai lentă a bolilor cronice, în timp ce a patra a fost legată de un proces mai accelerat de degradare a sănătății.
