Într-o dimineață obișnuită, într-o gară mică din România, ceasul de pe peron arată aceeași oră de ani întregi. Vopseaua se desprinde de pe pereți, iar buruienile au cucerit liniile secundare. În sala de așteptare, câteva bănci goale și un afiș îngălbenit amintesc de vremurile în care trenurile aduceau și plecau cu sute de oameni în fiecare zi.
Astăzi, în multe locuri, ultimul tren a trecut demult.
În ultimii 30 de ani, peste 40 de linii secundare de cale ferată au dispărut din mersul trenurilor. Vorbim despre mai mult de 1.700 de kilometri de infrastructură abandonată, degradată sau pur și simplu uitată. În spatele cifrelor se ascund comunități întregi care și-au pierdut una dintre cele mai importante legături cu restul țării.
România care a rămas fără tren
Pentru generații întregi, gara era centrul unei localități. Aici veneau navetiștii, elevii, militarii în permisie și comercianții. Trenul era mijlocul de transport firesc.
Apoi au venit anii declinului. Industria locală s-a prăbușit în multe zone, populația a scăzut, iar investițiile în infrastructura feroviară au devenit tot mai rare. Restricțiile de viteză s-au înmulțit, iar pe unele trasee trenurile au ajuns să circule cu 20-25 km/h, mai încet decât în urmă cu opt decenii.
Călătorii au ales microbuzele sau mașinile personale. Trenurile au devenit tot mai rare, apoi au dispărut complet.
In foto, veche gară abandonată din România, autor Cristi Savin. În ultimele trei decenii, peste 40 de linii secundare și aproximativ 1.700 km de cale ferată au dispărut din circulația de călători.
