Modernizarea Falezei Dunării din Galați a intrat într-o nouă etapă, dar odată cu începerea lucrărilor a apărut și una dintre cele mai importante controverse ale proiectului: soarta arborilor existenți.
În ultimele zile au circulat cifre diferite privind numărul copacilor care ar urma să fie eliminați. Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a încercat să clarifice situația printr-o conferință de presă în care a prezentat o altă perspectivă asupra arborilor de pe Faleză.
Potrivit declarațiilor sale, o parte dintre arborii despre care s-a spus că vor fi tăiați nu reprezintă arbori sănătoși care urmează automat să fie eliminați.
Dar cât de mult pot fi verificate aceste explicații?
Ce spune primarul Ionuț Pucheanu
Primarul susține că informațiile apărute în spațiul public trebuie privite cu atenție și că documentele tehnice și acordurile obținute de proiect nu înseamnă că fiecare arbore identificat ca fiind expus lucrărilor va fi obligatoriu tăiat.
Potrivit datelor prezentate de municipalitate, pe Faleză există aproximativ 200 de arbori uscați sau bolnavi, 120 de oțetari, considerați de administrație specii invazive, 70 de corcoduși, 43 de duzi și 50 de plopi.
Acești arbori ar urma să fie eliminați, în timp ce, pentru ceilalți arbori, constructorii ar trebui să încerce, acolo unde este posibil, fie păstrarea lor prin modificarea traseelor lucrărilor, fie transplantarea.
Primarul mai susține că arborii eliminați vor fi înlocuiți cu aproximativ 3.000 de arbori adaptați noului proiect.
Este un argument important, dar nu este singurul care trebuie analizat.
Ce spun documentele proiectului
O informație esențială provine chiar din documentația tehnică a proiectului.
Potrivit datelor publicate anterior pe baza documentelor proiectului, inventarierea a identificat 1.904 arbori cu diametrul tulpinii de cel puțin 20 de centimetri.
Dintre aceștia, proiectul indica eliminarea a 900 de arbori.
Repartizarea menționată în documentație este următoarea: 694 de arbori urmau să fie eliminați ca urmare a lucrărilor de utilități publice, 122 aveau o stare de sănătate precară, 44 o stare de sănătate slabă, iar 40 erau uscați.
Aici apare diferența care a alimentat controversa.
Cifra de 900 nu înseamnă că 900 de arbori sunt bolnavi sau periculoși. Dimpotrivă, chiar documentația citată arată că cea mai mare categorie – 694 de arbori – era asociată cu lucrările de infrastructură și utilități.
Prin urmare, disputa nu este doar despre starea de sănătate a arborilor, ci și despre felul în care proiectarea lucrărilor poate afecta vegetația existentă.
Un proiect poate prevedea eliminarea unui arbore fără ca acesta să fie bolnav
Această diferență este importantă pentru înțelegerea întregii situații.
Un arbore poate fi perfect sănătos și totuși să se afle pe traseul unei rețele edilitare, al unei alei sau al unei alte amenajări prevăzute în proiect.
De aceea, afirmația că „vor fi tăiați 900 de arbori” și afirmația că „nu vor fi tăiați toți cei 900 de arbori identificați ca expuși lucrărilor” nu sunt neapărat contradictorii.
Prima se referă la ceea ce prevedea documentația de proiect.
A doua se referă la ceea ce administrația spune că se va întâmpla efectiv în teren, după încercarea de a salva o parte dintre arbori.
Pentru gălățeni, însă, adevărul va putea fi stabilit definitiv abia după finalizarea intervențiilor și inventarierea arborilor păstrați și a celor eliminați.
Cifra de 3.020 de arbori noi este reală în documentația proiectului
Un alt punct important este promisiunea privind plantările.
În documentele proiectului apare prevăzută plantarea a 3.020 de arbori, alături de 1.120 de arbuști și 2.142 de plante perene. Documentația justifică aceste plantări prin crearea unor coridoare verzi, îmbunătățirea microclimatului și reducerea efectului de insulă de căldură urbană.
Așadar, afirmația administrației că proiectul prevede aproximativ 3.000 de arbori noi nu este doar o promisiune apărută în discursul politic. Ea se regăsește în documentația proiectului.
Există însă o problemă pe care simpla numărare a arborilor nu o rezolvă. Un arbore matur și un puiet nu au aceeași valoare ecologică imediată. Un copac matur oferă deja umbră, masă foliară, contribuție la microclimat și habitat pentru fauna urbană. Un puiet plantat astăzi va avea nevoie de ani sau chiar decenii pentru a ajunge la dimensiuni comparabile.
Prin urmare, comparația „900 eliminați versus 3.020 plantați” este relevantă, dar nu suficientă pentru a evalua impactul asupra spațiului verde.
Ce spun criticii proiectului
Fundația Eco-Civica a criticat public proiectul și a atras atenția asupra eliminării unui număr mare de arbori. Organizația susține că arborii maturi nu pot fi echivalați pe termen scurt cu puieții plantați ulterior și cere o analiză mai atentă a modului în care vegetația existentă poate fi integrată în proiect. Subiectul a fost preluat și de presa națională.
Critica principală nu este, prin urmare, doar că se plantează prea puțini arbori.
Este întrebarea dacă o parte dintre arborii existenți, mai ales cei maturi și sănătoși, ar putea fi păstrați prin modificarea traseelor infrastructurii sau prin adaptarea soluțiilor tehnice.
Aceasta este o întrebare legitimă într-un proiect de regenerare urbană de asemenea amploare.
Dar există și argumentele administrației
Pe de altă parte, proiectul nu este unul de simplă betonare a falezei.
Documentația prevede explicit regenerarea vegetației și plantarea a peste 3.000 de arbori, precum și crearea unor coridoare verzi pentru îmbunătățirea microclimatului.
În plus, municipalitatea afirmă că nu intenționează să elimine automat fiecare arbore aflat în zona lucrărilor și că proiectantul și constructorul vor încerca să păstreze sau să transplanteze arborii care pot fi salvați.
Această precizare schimbă într-o anumită măsură modul în care trebuie interpretată cifra de 900.
Dar ea trebuie verificată în teren.
Cât de mult ar trebui să îl creadă gălățenii pe primar?
Răspunsul cel mai corect este: nici necondiționat, nici fără a lua în calcul documentele prezentate de administrație.
Primarul are dreptate să spună că nu orice cifră vehiculată în spațiul public trebuie interpretată automat ca număr definitiv al arborilor care vor fi tăiați.
În același timp, criticii proiectului au un argument solid atunci când atrag atenția că documentația a indicat 900 de arbori pentru eliminare, dintre care 694 în legătură cu lucrările de infrastructură.
Cele două informații trebuie puse împreună.
Mai important, administrația ar putea elimina foarte ușor suspiciunile printr-o transparență totală: publicarea inventarului arborilor, marcarea arborilor care vor fi păstrați, indicarea celor care vor fi transplantați și publicarea periodică a bilanțului lucrărilor.
Atunci discuția nu ar mai depinde de declarațiile politice sau de postările de pe rețelele sociale.
Testul adevărului va fi în teren
Modernizarea Falezei Dunării este o investiție de peste 226 de milioane de lei și are un termen de execuție de 24 de luni. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027 și este prezentat de municipalitate drept una dintre cele mai importante transformări urbane ale Galațiului.
În aceste condiții, disputa privind arborii nu este un detaliu secundar.
Gălățenii au dreptul să știe câți arbori au fost identificați, câți au fost propuși pentru eliminare, câți au fost efectiv eliminați, câți au fost salvați și câți arbori noi au fost plantați.
Iar la finalul proiectului va exista un indicator mult mai important decât orice declarație de presă: cum va arăta Faleza și câtă vegetație matură va mai exista acolo.
Primăria afirmă că numărul arborilor va crește, în timp ce organizațiile de mediu avertizează asupra pierderii vegetației mature.
Deocamdată, ambele perspective au elemente care merită analizate.
Cel mai sănătos pentru Galați ar fi ca administrația să transforme această controversă într-un exercițiu de transparență: să arate public, arbore cu arbore, ce se păstrează, ce se mută, ce se elimină și ce se plantează.
Nu declarațiile ar trebui să decidă câtă încredere merită proiectul, ci documentele și rezultatul final.
