Rețeaua geoparcurilor mondiale UNESCO ar putea ajunge la 252 de situri în 54 de țări, după ce Consiliul UNESCO pentru Geoparcuri Mondiale a propus includerea a 11 noi teritorii. Printre deciziile adoptate la reuniunea desfășurată la Paris, în perioada 2–4 noiembrie 2026, se numără și aprobarea extinderii unor geoparcuri existente, inclusiv a Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului din România.
Cele 11 noi geoparcuri propuse provin din Canada, Chile, Cuba, Etiopia, Franța, Indonezia, Namibia, Thailanda și Regatul Unit. Dacă propunerile vor fi aprobate de Consiliul Executiv UNESCO în sesiunea din primăvara anului 2027, Namibia, Etiopia și Cuba vor intra pentru prima dată în această rețea internațională.
Extinderea ar aduce rețeaua UNESCO la 252 de geoparcuri în 54 de țări, față de cele 241 existente în 51 de țări.
România, printre țările cu geoparcuri evaluate pozitiv
Unul dintre rezultatele reuniunii privește direct România. Consiliul UNESCO a aprobat o modificare a suprafeței Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, printr-o extindere de mai puțin de 10%.
Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de evaluare și actualizare a teritoriilor incluse în rețeaua mondială. În cadrul aceleiași reuniuni au fost aprobate patru solicitări de modificare a suprafețelor unor geoparcuri existente, celelalte trei vizând teritorii din Portugalia, Spania și Germania.
Totodată, Consiliul a analizat rapoartele de reevaluare ale geoparcurilor existente și a acordat 60 de calificative verzi, care permit reînnoirea statutului UNESCO pentru încă patru ani.
Ce înseamnă statutul de Geoparc Mondial UNESCO
Un geoparc mondial UNESCO nu este doar un teritoriu cu peisaje spectaculoase sau formațiuni geologice rare. Este o zonă geografică delimitată, în care patrimoniul geologic este protejat și valorificat prin educație, cercetare, turism responsabil și proiecte de dezvoltare locală.
Conceptul presupune implicarea comunităților locale și colaborarea dintre administrații, instituții de educație, organizații și operatori economici.
Astfel, protejarea patrimoniului natural este legată de oportunități economice și educaționale. Geoparcurile pot contribui la dezvoltarea turismului local, la promovarea produselor și tradițiilor regionale și la crearea unor activități care aduc beneficii comunităților fără a compromite patrimoniul natural.
Statutul UNESCO presupune însă și responsabilități. Geoparcurile sunt evaluate periodic pentru a se verifica modul în care protejează patrimoniul geologic, organizează activități educaționale și contribuie la dezvoltarea durabilă.
În urma evaluării, Consiliul poate acorda un calificativ verde, care prelungește statutul pentru patru ani, unul galben, care oferă doi ani pentru remedierea problemelor identificate, sau unul roșu, care conduce la pierderea statutului.
De la patrimoniu geologic la dezvoltare locală
Extinderea rețelei geoparcurilor UNESCO reflectă interesul tot mai mare pentru protejarea patrimoniului geologic și integrarea acestuia în strategiile de dezvoltare teritorială.
Pentru comunitățile locale, un geoparc poate însemna mai mult decât recunoaștere internațională. Poate deveni un instrument de promovare a regiunii, de dezvoltare a educației și de atragere a vizitatorilor interesați de natură, geologie și istorie. În cazul României, menținerea și dezvoltarea Geoparcului Țara Hațegului în rețeaua UNESCO reprezintă și o oportunitate de a valorifica mai bine un patrimoniu natural cu relevanță internațională.
Decizia finală privind cele 11 noi geoparcuri aparține Consiliului Executiv UNESCO, care urmează să examineze propunerile în primăvara anului 2027.
