Alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026 au fost câștigate de lista susținută de mișcarea studențească, potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale a Republicii Serbia. Cu aproximativ 52,7% din voturi și 140 de mandate estimate, aceasta a depășit alianța condusă de partidul lui Aleksandar Vučić, care a recunoscut înfrângerea. Victoria pune capăt dominației electorale a SNS, începută în 2012, dar nu stabilește automat componența viitorului guvern și nici orientarea sa geopolitică. Acestea vor depinde de persoanele desemnate, de programul guvernamental și de deciziile adoptate după preluarea puterii.
Cine va conduce Serbia, după victoria studenților?
La trei zile după anunțarea rezultatelor preliminare, principala întrebare nu mai este dacă mișcarea studențească a învins tabăra lui Aleksandar Vučić, ci cine va conduce efectiv noua majoritate și ce direcție politică va urma Serbia.
Potrivit Comisiei Electorale a Republicii Serbia, rezultatele preliminare anunțate la 26 octombrie, după procesarea a 97,56% dintre secțiile de votare, atribuiau listei studențești 52,71% din voturi și 140 de mandate din cele 250 ale parlamentului. Alianța asociată lui Vučić obținuse 39,17% și 104 mandate. Acestea sunt rezultate preliminare, nu trebuie confundate cu certificarea finală a scrutinului. Sursa: Comisia Electorală a Serbiei.
Cine ar putea conduce noul guvern?
Reuters a relatat pe 28 octombrie 2026, că printre persoanele discutate pentru viitoarea conducere se află Dejan Šoškić, fost guvernator al băncii centrale, și Ilija Srđanović, cardiolog și profesor universitar, asociat cu mișcarea studențească. Alte nume vizibile în jurul mișcării sunt profesorul Radomir Šajčić și fostul baschetbalist Dejan Bodiroga. La momentul relatării, nu fusese anunțată componența definitivă a noului executiv. Sursa: Reuters, 28 octombrie 2026.
Profilurile publice ale acestor persoane sugerează că mișcarea nu trebuie încadrată automat într-o singură categorie ideologică. De exemplu, Reuters a relatat că Srđanović susține reforme anticorupție, dar se opune independenței Kosovo și consideră că integrarea europeană trebuie pusă în așteptare. Șajčić este asociat cu poziții favorabile unor relații energetice mai strânse cu Rusia. Aceste diferențe arată de ce victoria studenților nu poate fi interpretată automat ca o victorie a unei tabere proeuropene sau antiruse.
Ce transmite Uniunea Europeană?
La 27 octombrie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și comisara pentru extindere, Marta Kos, au cerut formarea rapidă a parlamentului și a guvernului după certificarea rezultatelor. Ele au solicitat, de asemenea, reformarea cadrului electoral și aplicarea recomandărilor observatorilor internaționali. Misiunea de observare a semnalat avantaje pentru partidul aflat la putere, utilizarea resurselor publice în campanie, dezechilibre mediatice și cazuri de intimidare și presiune asupra alegătorilor. Sursa: declarația UE din 27 octombrie 2026.
Pentru România, această evoluție merită urmărită atât din perspectiva securității regionale, cât și a relațiilor Serbiei cu Uniunea Europeană, Rusia și China. Totuși, efectele geopolitice nu pot fi stabilite numai pe baza rezultatului electoral.
